Acolo , intre cer si pamant , ii gasesti trudind . Fie soare arzator , fie nor negru de furtuna . Pot parea inchistati in trecut , anacronici , desueti . Si la o prima privire , asa ii percepi . Mai ales , ca '' om de oras'' ce nu ai avut experienta vietii la tara . Si parca e greu de inteles truda lor . . .
Poate , un timp petrecut alaturi de ei , schimba umpic perspectiva , si incepi sa intelegi ... sa ii intelegi , pe ei , oamenii pamantului . Si e imposibil sa nu vezi in ochii lor , dragostea pentru bucata de pamant , mai mica sau mai mare , pe care o au . O dragoste profunda , ancestrala . Si fiecare gest al lor o confirma . De la intorsul plugului in brazda , la plivitul buruienii , ori mandria cu care iti arata ce au muncit .
Si raman pana la sfarsit , oameni ai pamantului . Cu unica lor , mare dragoste !
|