Cred ca fiecare om are un loc de suflet...un loc care odata ce l-a descoperit il pastreaza in suflet ca o comoara. Credeam pana curand ca l-am gasit acest loc de suflet...dar se pare ca m-am inselat...
Nu stiu exact ce m-a vrajit sau care a fost primul moment in care am realizat ca am sa-mi doresc cu inversunare sa revin aici, mereu...
Poate ca micile detalii...acele lucruri marunte si minunate cum ar fi:
o floare parfumata
o casa uitata pe un varf de deal
barcile pescarilor
dealurile aspre
si mirosul de masline
terasele din port
si ospitalitatea gazdelor...
tandretea
sau poate marea ...
sau poate toate la un loc...m-au facut sa indragesc atat de mult acest loc...
Asa ca iertati de data aceasta fotograful ca a vazut prin ochiul unui om indragostit si s-a lasat prins atat de usor in farmecele cretane...
|