|
|
| Manual de emigrare - Partea I |
|
|
© Alex Radu 2006-12-08 |
Categoria:
Articole \ Personal
|
N-am sa incerc sa fac o teorie a migratiei si al sau impact asupra psihicului.
Cert este ca e o lume noua, desi pamantul tot in aceeasi directie se invarte.
Si nu, oamenii nu stau cu capul in jos asa cum credeam cand eram mic.
Primul reper al emigrantului cred ca sunt stereotipurile culturale.
Incercam sa ne explicam ce vedem prin ceea ce credeam noi ca ar trebui sa se intample.
E Paris si totul are un alt ritm. Cred ca e suficient sa spun ca are ritm. Restul vine de la sine.
Venit din tara, cu ochiul obisnuit la peisaj, esti usor in off-side. Lucrurile sunt putin mai complicate. Erai obisnuit sa pui aparatul pe trepied, sa cauti indelung unghiurile, sa iti poti verifica totul de 2 ori. Inclusiv expunerea.
Aici a venit prima schimbare. Ce-ai adus de acasa nu se aplica intocmai.
Inveti sa pui accente. “Grave”, “aigu”. Tu decizi.
E greu sa pui in cuvinte tot ce traiesti. Cert este ca te intorci la lucruri la ale caror reguli acasa nici nu le mai cunosti de ce sunt asa. Nici nu mai stim exact de ce e corect intr-un fel sau altul. Pentru ca asa a zis d-na Profesoara de Romana cand erai de-o schioapa. Pentru ca asa ti-a zis mama ca este corect. Pentru ca asa e normal.
Ei bine, normalul de care erai atat de sigur se transforma putin. Trebuie sa te intorci la regulile simple de scriere. La forme ale caror sens le cunoastem cu totii.
Odata trecuti de litere incepe partea mai grea. Trebuie sa inveti sa exprimi miscarea, actiunea. Sa incepi sa faci acorduri. Singular, plural, dupa caz.
Trecut si de acest moment incepi sa treci dincolo de o comunicare strict impersonala. Iti doresti sa poti folosi si adverbe. Sau macar niste adjective. Sa insisti putin pe un sens. Cand ai o fraza complicata sa poti avea un punct de plecare, sa-l poti dezvolta. Incet incet lucrurile incep sa se inchege. Din multitudinea de elemente, ajungi sa stapanesti ordinea cuvintelor, in ciuda greselilor inerente.
Poate ca n-ai sa reusesti o copie fidela a ceea ce ai in minte atunci cand compui fraza (eram la sintaxa?), insa in mod cert nimeni nu-si doreste sabloane.
Ia timp si va dura. E un drum lung. Important este insa ca inveti din mers.
Keep walking cum prea bine vi s-a spus.
Si nu te uita inapoi, ca risti sa te opresti
|
|
© Alex Radu 2006-12-08
|
| Toate drepturile asupra articolului apartin autorului. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a ilustratiilor din aceasta pagina
este posibila numai cu acordul prealabil scris al autorului. Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii. |
|
|
|
|
|
|
