La insistentele unui capcaun de prin zona, si manat de o dorinta mai veche, am purces la compararea a doua aparate low-end (adica cele mai ieftine ....ca  deh...), si anume Canon 350D si Pentax *ist DS.

Mentionez din capul locului ca ce voi scrie vor purta un grad mare de subiectivism.

Pentax *ist DS: ce pot spune despre el?

Mai intai, este primul meu DSLR si l-am folosit 2 ani. M-am simtit bine cu el in mana imediat ce l-am primit. Imi place materialul, imi place gripul care are  muchia un pic rotunjita, vizorul este decent (comparativ cu orice slr pe film). Meniul l-am invatat in 30 minute, m-am impacat foarte bine cu sistemul de scurtaturi ce foloseste tasta FN si apoi sagetile.
Este unul din aparatele mici si foloseste acumulatori R6  - Eneloop si celelalte de acelasi fel sunt o mana cereasca pentru mine intrucat au elimiat unul din dezavantajele acestora: pierderea energiei in timp.

La calitatea imaginii pot spune ca sunt multumit. Porneste de la ISO 200 (n-am simtit inca lipsa lui 100), ISO 200 si 400 sunt aproape fara pata, de la 800 incepe sa apara zgomot, la 3200 e aproape inutilizabil. Folosesc in principal RAW, dar si jpg (am modificat putin in setari +1 la saturatie si -1 la contrast) si nu am de ce sa ma plang despre ele. Are tendinta de a subexpune pentru a nu pierde din detalii, lucru care poate fi un dezavantaj cand fotografiez mult cer si cu obiective wide (mereu vin cu fotografii subexpuse de la munte...nici ca ma invat minte :D )

Marea problema a lui DS este AF-ul lent in zonele slab luminate, dar si mai lent decat competitori in lumina normala. Dar cum orice defect poate fi intrecut, acesta m-a invatat sa gandesc inainte de a pune aparatul la ochi si sa previzualizez ce anume o sa se intample intr-o anume situatie. Bineinteles, am avut si o gramada de fotografii ratate din aceasta pricina.

Acum aproximativ 1 luna am avut acces la un aparat Canon 350D. Citisem o gramada despre el, comparatii intre el si Pentax in general, si eram curios sa vad cate din ele ma vor impiedica sa-l folosesc cu succes.

Primul lucru care m-a surprins neplacut cand l-am scos din cutie a fost plasticul din care e facut. Mai tinusem in mana 350-uri destule, insa generatia asta importata din Rusia au un plastic de tot rasul. Dupa cateva zile de folosire cu grija, mereu in geanta, tot are zgarieturi din acelea deschise la culoare. Comparativ cu DS-ul pe care l-am dat de toate crengile cand am coborat prin padure de cateva ori cu el la gat, exteriorul lui 350D este jale.

Stiam si ca vizorul este mai mic si mai beznos decat la DS si eram curios sa vad daca asta va constitui o problema pentru mine. Este o problema, care insa cred ca este compensata foarte bine de sistemul de AF mult mai rapid. Nici macar vizorul de pe DS nu ofera gradul necesar de claritate care sa-mi permita sa vad detaliile si erorile de focalizare direct, prin urmare am folosit vizorul de pe 350D ca un display de pe un p&s ca sa incadrez si sa focalizez (automat bine-inteles).

In mana l-am simtit prea patratos, cu gripul avand muchiile prea drepte. Sistemul de alegere a punctului de focus este mult mai greoi decat la DS, necesitand apasarea unui buton suplimentar, apoi cu aratatorul din rotita se alege punctul potrivit, aparatul nefiind gata de fotografie in acest timp. La Pentax direct din sageti se pozitioneaza punctul de focus cu degetul mare, in timp ce aratatorul sta pe declansator gata de actiune.

Butonul de DOF preview este pozitionat foarte nefericit, daca se tine aparatul in mod portret trebuie chinuita mana stanga pentru a ajunge la buton. Iarasi prefer sistemul de la Pentax, unde din butonul de langa declansator se actioneaza direct. Si 350D are 4 butoane de directie pe spate si un buton SET in mijloc, insa sunt obisnuit ca cel din mijloc sa foloseasca ca si confirmare (la Pentax acesta are rol de OK), si ajung mereu sa apas SET si sa apara iar meniul de alegere a unei optiuni. Nu e mare chestie, tine de obisnuinta.

Dupa cum ziceam, sistemul de autofocus este mult mai rapid la 350D, chiar si cu obiectivul kit. Insa, in mod ciudat, asta pentru mine inseamna nu ca sunt mai precis, ci ca trebuie sa confirm de mai multe ori alegerea punctului de focus prin apasarea succesiva a declansatorului, ca sa fiu sigur ca nu am miscat mana intre timp. O fi de vina si vizorul, nu stiu. Insa este foarte relaxanta ideea ca pot face focalizarea intr-o fractiune de secunda, practic daca vad o anume scena ce in 2 secunde trebuie fotografiata sunt deja acolo cu aparatul la ochi din geanta si gata de actiune.

Am apreciat la 350D butonul in plus pentru fotografierea in rafala, precum si butonl pentru luminat LCD-ul mic. Insa mi-a lipsit AUTOISO.

Well, cam multa vorbaraie. Haidem sa punem si niste poze.

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa ies la pozat cu Canonul, obiectivul kit si un Tamron 70-200 de 400 lei (deci...cam varza). Iarasi auzisem povesti despre obiectivul kit, dar vroiam sa-l vad la treaba. Si cum am avut si lumina, am reusit sa-l tin la f:8. Cam asta a iesit (scuzati haloul din poza 3):

Am fost multumit de ce a iesit, chiar foarte multumit, asa ca a 2-a zi am revenit suparat cu DS-ul si 50-200-le care-mi place atat de mult. Chiar nu puteam sa scot la fel sau mai bine cu ele? Cam asta a iesit a doua zi (dar alte conditii de lumina si alte puncte de statie):

Acum cateva saptamani am decis sa iau ambele aparate pentru o comparatie mai serioasa intre cele 2 aparate. Insa n-am putut sa fiu atat de serios incat sa iau trepied si sa fotografiez exact aceleasi cadre cu aceleasi setari (mai ales ca cele 2 au factor de crop diferit). Am incercat sa mentin constante totusi aceste variabile.

Canon kit:

Pentax DS cu 16-45 (stiu...alta liga):

Canon cu 50/1.8:

Pentax cu A50/1.7 (Corel are probleme cu pef-urile...sunt prea intunecate de aia a trebuit sa ajustez luminozitatea cu +30% si a iesit nitel ciudat):

Concluzii? Fiecare o trage pentru sine.

Pentru mine, orice aparat as avea pe mana l-as folosi sa-mi duc treaba la capat. Cand am avut Canonul, am folosit punctele lui tari. Cand am avut DS-ul, la fel. Cand vreau sa fac fotografii uit si ce scrie pe aparat si incerc sa scot cel mai bun cadru posibil. Insa mi-e mai usor cu DS-ul, mi se pare mai ergonomic si mai usor de folosit.

Ca sentiment? Prefer DS-ul, cu toata problema lui la AF. Prin comparatie 350D-ul pare o jucarie de plastic, care insa folosita cum trebuie poate da niste rezultate foarte bune.

Pentru cei ce doresc sa caute in maruntaiele fotografiilor de mai sus, aici gasiti adresa cu raw-urile de pe ambele aparate: