Pentax P50

După prezentarea lui K100D cred că ar fi bine să expun şi nişte informaţii despre camera mea pe film. Am cumpărat-o anul trecut. A fost un Pentax P50 (şi încă e :) ). Aş fi ales eu alte modele, mai bine cotate sau/şi mai celebre dar preţul acestora, câteodata ajungea chiar la o valoare dubla faţă de preţul camerelor Pentax din seria P.

Seria P a apărut cam pe la jumatatea anilor '80 şi era cea de-a doua serie a lui Pentax care beneficia de montura KA, serie al cărui ultim reprezentat , Pentax P30T a fost produs de firma Cosina până aproximativ spre sfarşitul anilor '90. Principala deosebire faţă de montura simplă (şi anterioară) K e aceea că acesta prezintă o serie de contacte pe baionetă, în număr de şase contacte, contacte utile în cazul în care se utilizează obiective tot pe montura KA dând astfel posibilitatea utilizării şi modului de expunere Tv (prioritate de timp) şi P (program).

Baioneta K Pentax (stânga) şi baioneta KA Pentax (dreapta)

Pentru început, în seria P s-au produs doua modele , P30 si P50, ulterior, renunţându-se la P50 şi dar îngloband opţiunea Av (propritate de diafragmă) în P30, redenumit P30n. Ulterior producţia lui P30n a fost preluata de catre Cosina şi odată cu mici modificări aduse camerei s-a comercializat sub denumirea de Pentax P30T aşa cum aminteam mai sus, până în a doua jumătate a anilor '90.

Am avut norocul sa prind pe ebay un Pentax P50 la un pret bunicel. Camera funcţioneaza bine, şi dupa atâţia ani, expometrul este, dupa părerea mea foarte exact iar ergonomia e excelentă.

Spre deosebire de alte camere gen entry level de la acea vreme, beneficiaza de DOF preview, compensarea expunerii cu +-3 trepte (EV) în paşi de jumătate de treapta.

Vizorul este mare, luminos, acoperind 92% din cadru iar informaţiile sunt afişate de către leduri de culoare rosie, deci nu cu ace.

Camera are un buton de oprire/pornire iar exponometrul porneşte doar la apasarea pe jumătate a butonului declanşatorului, la fel precum la dSLR-uri.

Un alt fapt ce deosebeşte P50 de alte camere e aceea că în loc de rotiţa de selecţie a vitezei (timpului) de expunere are două butoane, sus/jos precum în cazul lui Pentax ME Super. Acest lucru sporeşte , zic eu, ergonomia camerei, fotograful nefiind nevoit să ia camera de la ochi pentru alegerea unei valori sau să fie nevoit sa folosească două degete pentru manevrarea rotiţei, care la multe camere e mai dificil dacă nu imposibil de operat doar cu un singur deget.

Cele doua butoane se mai folosesc împreuna cu cel Mode (Mod) aflat lângă cel de oprire/pornire pentru alegerea modului în care se doreşte a se fotografia şi anume M (manual), Av (Prioritate de diafragma) sau P (program, fiind disponibile doua tipuri: Sport şi Portret/Peisaj) dar şi împreună cu butonul pentru activarea compensării expunerii.

Setarile la care este ajustată camera pot fi văzute pe ecraul monocrom de sub cele două butoane de selectie şi anume, timpul de expunere, compensarea expunerii, dacă e armat sau nu declansatorul, modul expunerii (Auto, P1, P2, Manual).

Seria P mai aduca ca o noutate modul de încărcare al filmului, foarte asemănător cu cel al unei camere cu motor de derulare încorporat, cum sunt cele AF. Astfel, după ce se deschide capacul camerei obscure se introduce cartuşul filmului în locul din stânga şi se potriveşte filmul pana la linia de culoare rosu/oranj, dar avand grija ca acesta fie intins, drept si ca roata dintata sa se potriveasca cu perforaţiile filmului, se închide capacul şi se declanşeaza de doua ori până când indicatorul de cadre indica valoarea 0 şi gata. Se poate trece la fotografiere, nefiind nevoie nici de setarea ISO-ului fimluui. Aceasta e detectată automat prin intermediul codului DX de pe ambalajul filmului. Dacă nu poate fi citita sau nu exista acesta codificare, camera va efectua expunerile ca şi cum filmul ar avea ISO 100, acesta fiind deci valoarea implicita.

În fine, P50 mai beneficiază şi de posibilitatea de a bloca valoarea citita de către exponometru prin apasarea butonului ML.

Multe informaţii mai puteţi afla şi de aici :

Alte date se pot găsi la : www.bdimitrov.de/kmp/bodies/P/P5.html

iar manuale la : milan-dvorak.net/files/manualy/pentax_p50.pdf

şi www.pentaximaging.com/files/manual/P5.pdf

Mai trec şi o recapitulare cu plusurile şi minusurile camarei foto (din punctul meu de vedere, desigur) :

-Ieftină

-Robustă chiar daca e de plastic !

-Ergonomia e foarte bună

-DOF preview

-Exposure lock (ML)

-Compensarea expunerii cu +3/-3 EV (sDLR-urile Pentax digitale au +2/-1 EV!)

-Încarcare rapidă a filmului

-Masă acceptabilă

-Pot fi utilizate si obiective de tip FAJ (sau DA, cu vignetarea de rigoare – vezi exemple mai jos) , fără inel de diafragmă dar numai in mod Program.

-Acceptă winder.

-Pot fi utilizate baterii alcaline de tip LR-44, două bucăţi, ce se pot procura usor de pe piaţă (şi chiar de la piaţă), inclusiv la noi.

Minusuri:

 -Nu funcţionează fără baterii (spre deosebire de cele mecanice)

-ISO-ul filmului e detectat automat prin codurile DX şi nu poate fi reglat manual absolut deloc, deci nu pot fi utilizate filme ce nu au marcat pe butoiaş codul DX. Daca nu este detectat camera va considera ca valoare implicită ISO 100.

-Vizorul nu indică nici valoarea compensarii expunerii nici valoarea diafragmei selectate, indiferent de tipul obiectivului.

-Obturatorul, deşi din metal, are aceleaşi valori precum o cameră Praktica şi anume între 1/1000 şi 1 sec.+Bulb blitz sinc-ul fiind de maxim 1/100

-Nu are PC socket

-Nu are expunere spot

-Nu ofera posibilitatea de expuneri multiple

Fotografii : 

smc Pentax DA 18-55 , Kodak Profoto 100
 

smc Pentax DA 18-55 , Kodak Profoto 100
 

smc Pentax DA 18-55 , Kodak Profoto 100
 

smc Pentax M 50 , Fuji Reala 100
 

Varexon 35 EEK , Fuji Reala 100
 

smc Pentax M 50 , Fuji Reala 100
 

smc Pentax M 50 , Fuji Reala 100
 

smc Pentax M 50 , Fuji Reala 100
 

Şi cam atât :)